Vă adresez, astăzi, această scrisoare deschisă pentru a vă provoca să facem echipă în ceea ce privește aducerea în atenția publică a unuia dintre cele mai mari jafuri din istoria postdecembristă a României. Consider că este momentul să înceapă să se vorbească, onest și deschis, despre acest subiect, dar mai ales să înceapă să se ACȚIONEZE.
             Este vorba despre situația retrocedărilor de spații verzi și locuri de joacă din București, dar mai ales din Sectorul 3 al Capitalei. Cel mai vânat și mai spoliat sector de către acești samsari ai combinațiilor cu terenuri.
             Fie că vorbim despre situația celor 12 hectare din parcul Al.I. Cuza (fost IOR) sau vorbim despre Parcul Brâncuși, ori despre alte zone verzi din Sectorul 3, schema acestei combinații, care, cred eu, are doar în aparență iz de legalitate, este una extrem de bine gândită, pusă la punct până în cele mai mici detalii. Și beneficiază de suportul unei adevărate rețele care are ramificații în aproape toate structurile statului.
MIZA: miliarde de Euro dobândite în urma retrocedării acestor spații verzi, prin exproprierea lor.
                Pe scurt, situația se prezintă astfel:
începutul anilor 2000 a însemnat aducerea în atenția publică a unei teme extrem de corecte și necesare: retrocederea proprietăților confiscate de comuniști foștilor proprietari. Ca orice idee bună, ea a fost imediat confiscată de oportuniștii vremii. Astfel, câte din terenurile cu adevărat valoroase din București au fost retrocedate adevăraților proprietari și câte celor care au cumpărat, pe doi lei, drepturile litigioase? Ei bine, retrocedarea s-a făcut pentru toată lumea în teorie. În practică, au beneficiat doar „băieții deștepți”.
                  Ca prin miracol, după ce drepturile litigioase au ajuns în posesia cui trebuie, toate mecanismele statului s-au pus în mișcare. Toate rotițele ce fuseseră blocate pentru adevărații proprietari, acum funcționau. Și chiar bine. Pentru ei s-a putut, pentru proprietarii de drept, nu.
                 Imediat au intrat în horă autoritățile statului. Când vorbim despre terenurile, adică despre spațiile verzi din Sectorul 3 ce au avut acest traseu, nominalizez următoarele instituții și mă întreb:
Nu vi se pare foarte ciudat cum, în ultima zi de mandat la Primăria Generală, și înaintea primei zile de mandat la Președinția României, viitorul Președinte al țării și-a făcut timp, probabil printre cutii cu lucruri strânse ca să fie mutate de la PMB la Cotroceni, să semneze retrocedări de parcuri și spații verzi în Sectorul 3?
 
Nu vi se pare foarte ciudat cum Consiliul General a aprobat un PUG în care anumite zone verzi și locuri de joacă, ce existau de câteva decenii, au fost trecute din zona verde în zona construibilă?
 
Nu vi se pare foarte ciudat cum comisiile de fond funciar de la Primăria Generală și Primăria de Sector au dat avizele unei astfel de Hotărâri de Consiliu General, când, la o simplă vizită în teren puteau vedea realitatea indiscutabilă, și anume, că acolo sunt spații verzi amenajate de zeci de ani?
 
          Ulterior, aparent cu legea în mână, cumpărătorii de drepturi litigioase, prin intermediul unor persoane băgate la înaintare, au obținut decizii de instanță definitive și irevocabile, prin care mă obligă și ne obligă să eliberăm aceste spații. Astfel, așa cum este situația la Sectorul 3, suntem intimidați și trimiși în judecată, solicitându-ne milioane de Euro pentru tulburare de posesie. Dar ce posesie?! Posesie de parcuri și de spații verzi?
        Publicul trebuie să înțeleagă faptul că avem de-a face cu o construcție făcută în 20 de ani, de „băieți extrem de deștepți”, abili și orientați. Și cărora acum le-a venit vremea să-și numere banii. Și nu vorbim de bani puțini, vorbim de sute de milioane de Euro. Acești „băieți extrem de deștepți” sunt din toate zonele statului.
        Am fost avertizat să nu mă exprim public despre aceste lucruri. Dar cum să nu vorbești când vezi că, în urma acestei scheme, dispar parcuri, spații verzi, locuri de joacă, străzi?! Cum să nu vorbesc când la mine vin sute de cetățeni din Sectorul 3, alături de copiii lor, și îmi spun să nu le dau locul de joacă, să nu le dau parcul? Cum sau când le-aș fi dat eu??
                Și, asumându-mi toate riscurile de rigoare, începând de astăzi, pe lângă faptul ca voi vorbi, voi și acționa.  Pentru început, voi depune o plângere penală, în care VOI ATACA TITLURILE DE PROPRIETATE asupra tuturor spațiilor verzi retrocedate în Sectorul 3.
              Vreau și eu ca autoritățile statului de drept să verifice în detaliu cum s-au obținut aceste titluri, pentru că am convingerea că sunt foarte multe lucruri de descoperit. Iar odată descoperite, ele vor conduce la pasul firesc, anume la retragerea acestor tituluri de proprietate. Adică la redarea tuturor spațiilor în discuție, nouă, comunității, cetățenilor.
            Cred cu tărie că este un demers corect, necesar și moral. Și sper să vă am pe toți aliați, cetățeni și presă. Fiindcă împreună, facem diferența și ne putem recâștiga spațiile.
 
04.07.2019
Robert Negoiță.
Primarul Sectorului 3, București